Privatizarea Societatii Nationale "Tutunul Romanesc" pare a fi un subiect ocolit nu doar de o parte destul de importanta a presei, dar si de autoritatile care ar fi trebuit sa se implice in depistarea si sanctionarea eventualelor nereguli. Aratand valoarea derizorie cu care a fost cumparat pachetul majoritar de actiuni, in comparatie cu valoarea activelor, dar si faptul ca fabricilor inchise nu li s-a dat posibilitatea sa demonstreze ca sunt eficiente si sa-si vanda productia - cu toate ca existau cereri - Sindicatul Fabricii de Tigarete Timisoara a depus acum un an sesizari catre institutiile statului abilitate sa ia masuri. Majoritatea nu au raspuns nici pana azi, desi erau obligate sa o faca in termen de cel mult o luna. Parchetului National Anticoruptie i-au trebuit 12 luni ca sa-si dea seama ca rezolvarea problemei nu este de competenta sa si sa trimita mai departe dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iar atunci cand presa cere informatii cu privire la eventuala ancheta care ar fi trebuit deschisa la S.N.T.R., institutiile statului isi paseaza una alteia responsabilitatea. Aberatii cu antet In conditiile in care doar activele Fabricii de Tigarete Timisoara valorau cam de cateva ori pretul cu care a fost vandut intregul pachet majoritar de la S.N.T.R., in conditiile in care fabrica timisoreana nu a fost lasata sa isi vanda tigarile de pe stoc, desi existau cereri in acest sens, pentru ca nu cumva sa devina profitabila, in septembrie 2003, la putin timp dupa inchiderea fabricii, Sindicatul Fabricii de Tigarete Timisoara a trimis sesizari si memorii, sesizari la Senat, Camerei Deputatilor, Corpului de Control al primului-ministru, Parchetului National Anticoruptie, Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si Petitii a Camerei Deputatilor. "Cu toate ca, potrivit Legii 544 privind liberul acces la informatii de interes public, institutiile vizate a