Un judecator federal a dispus condamnarea la 18 luni de inchisoare a jurnalistei Judith Miller, de la New York Times, pentru sfidarea curtii, dupa ce aceasta a refuzat sa comunice procurorilor sursele Un judecator federal a dispus condamnarea la 18 luni de inchisoare a jurnalistei Judith Miller, de la New York Times, pentru sfidarea curtii, dupa ce aceasta a refuzat sa comunice procurorilor sursele sale, intr-un caz ce viza deconspirarea unui agent CIA sub acoperire. Ziarista nu publicase nici un articol despre agentul respectiv, ci numai se documentase si realizase o serie de interviuri in vederea elaborarii unui material. Sentinta este suspendata pana la judecarea, luna viitoare, a apelului. Judecatorul a recunoscut buna credinta a jurnalistei, dar a afirmat ca Primul Amendament la Constitutia SUA (ce garanteaza dreptul la libera exprimare) nu ii confera privilegiul sa nu raspunda la intrebarile instantei. Investigatia judiciara a pornit de la un articol al lui Robert Novak (coleg al lui Miller), din iunie 2003, ce critica interventia americana in Irak. Autorul a divulgat numele unei agente CIA care se ocupa de armele de distrugere in masa. O lege din 1982 califica drept infractiune, in anumite circumstante, divulgarea identitatii unui agent federal. Procurorul ce a obtinut condamnarea ziaristei a citat cazul Brandzburg versus Hayes (1972), cand Curtea Suprema a decis ca jurnalistii trebuie sa raspunda in fata curtilor cu juri in legatura cu sursele lor confidentiale. Arthur Sulzberger Jr., editor la New York Times considera ca "posibila incarcerare a lui Miller este un atac asupra dreptului jurnalistilor de a relata despre actiunile guvernelor si corporatiilor". "Confidentialitatea surselor a fost vitala in dezvaluirile din cazul Watergate, cel al practicilor companiilor de tutun si in cazurile de coruptiei din politie", a adaugat el. In august, un ziarist de la