William BURROUGHS
Orasele noptii purpurii
Traducere si prefata de Adrian Buz
Editura Paralela 45,
Pitesti-Bucuresti, 2003,
356 p.
William BURROUGHS
Ghemul fundaturilor
Traducere de Radu Paraschivescu, prefata de Bogdan Stefanescu
Editura Paralela 45, Pitesti-Bucuresti, 2003, 382 p.
Un comentator american observa, intr-un articol de prezentare a autorului, ca opera lui William Burroughs, desi citita si citata cu asiduitate, nu a facut prea des obiectul unor studii critice serioase si exhaustive.
Lucrul in sine nu e de mirare: polimorfa, socanta, inegala, uneori trenanta si alteori sclipitoare, ea se preteaza cu greu unui discurs descriptiv linear si coerent. Apoi, o piedica in calea receptarii critice a scriitorului american a fost propria sa biografie, prea rapid transformata de colegii de generatie beat in legenda si preluata ca atare de multi dintre recenzentii care s-au aplecat asupra romanelor sale. Parasirea studiilor de medicina de la Viena si imbratisarea temporara a mai multor ocupatii „umile“, amicitia si apoi relatia amoroasa chinuitoare cu Allen Ginsberg, procesul care i s-a intentat pentru Prinzul dezgolit, episodul uciderii accidentale a propriei sotii, urmat de zilele de inchisoare si anii de recluziune in Tanger, „capitala viciului“ – toate acestea au devenit cheile de interpretare ale unor scrieri care au, intr-adevar, ca suprateme dependenta de droguri, homosexualitatea si violenta. Cunoasterea vietii aventuroase a lui Burroughs poate aduce dovada „autenticitatii“ scriiturii sale. Tot ea insa blocheaza, uneori, actul critic, limitindu-l la conditia de modesta contributie la completarea unei magistrale mitografii Burroughs.
Si totusi, romanele sale tirzii, cu o arhitectura complexa si mai „asezata“ decit aceea a creatiilor de inceput, pot fi
