Un asa-zis „cutremur“ la virful PSD s-a stirnit la jumatatea saptaminii trecute, dupa ce, intr-un ziar central, a aparut un articol foarte critic la adresa reinscaunatului la sefia filialei Bucuresti a PSD, Dan Ioan Popescu, semnat de Alexandru Mironov. In plus, vesnicul nemultumit-de-promovarea-tinerilor-pe-listele-PSD Victor Ponta incepea din nou sa boscorodeasca impotriva prestatiei lui Dan Nica, sef al departamentului de coordonare a campaniei partidului de guvernamint.

Partidul de guvernamint este insa monolitic, iar retelele interne nu se desfac atunci cind se trezeste vorbind cite o minte ratacita si impetuoasa. PSD-ul functioneaza pe sistemul musuroiului de furnici, si din acest tip de solidaritati isi construieste, cu minutie, strategiile.

Daca lunga istorie de ciorovaieli bune de umplut paginile ziarelor nu ar fi atit de mereu prezenta in memoria colectiva, schimburile de replici – cu pretentii, in plus, de sarcasm de buna calitate – dintre Alexandru Mironov si Dan Ioan Popescu, respectiv Victor Ponta si Dan Nica ar fi dat, poate, de gindit. Cum ele au loc cu foarte putine zile inaintea declansarii oficiale a campaniei electorale, lucrurile trebuie luate, mai degraba, ca o bilbiiala emotionata inainte de startul legal in cursa atit de asteptata si de pregatita.

Netulburat de manifestarile zgomotoase ale unora dintre membrii care nu si-au consumat adolescenta politica, PSD isi vede de ce face de mult, adica de consolidarea structurilor de partid-stat, pe de o parte, si de scoaterea din asteptare a unora din piesele de rezistenta in partid, cu ar fi Miron Mitrea sau, de ce nu, Dan Ioan Popescu. Mai degraba decit de cutremure, certurile dintre diversii pesedisti mai mult sau mai putin frustrati aduc aminte fie de evenimente tectonice demne de previziunile marelui seismolog Hincu, fie de sedinte de psihoterapie de grup. Totul ar