De obicei, presa stie cel mai bine felul in care institutiile publice inteleg sa aplice mult-discutata transparenta. Ziaristii s-au chinuit sa le demonstreze functionarilor publici ca, atata vreme cat sunt platiti din banul contribuabilului, trebuie sa permita accesul la informatii de interes public "sponsorului" principal - cetateanul platitor de impozite. Mai nou, alaturi de presa, organizatiile non-guvernamentale incearca sa creasca gradul de transparenta in actul decizional al institutiilor bugetare. In acest sens, Asociatia Pro-Democratia si-a propus sa faca un fel de test al administratiei locale. In baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatii, administratiile publice locale din 12 orase au fost rugate sa ofere o gama larga de informatii de interes public, care se refereau la transparenta institutionala la procedurile, dar si la regulile de achizitii publice. Aceasta cercetare si-a propus semnalarea unor probleme punctuale care afecteaza integritatea si transparenta administratiei locale, pe baza datelor referitoare la perioada 2002 - 2004, cu asteptarea legitima ca mai buna cunoastere a acestora va contribui la cresterea calitatii guvernarii locale in urma alegerilor din iunie 2004. Cele 12 orase cuprinse in aceasta cercetare au fost Timisoara, Arad, Bacau, Brasov, Ramnicu Valcea, Sibiu, Cluj, Constanta, Dragasani, Mangalia, Onesti si Turda. Un prim criteriu urmarit in acest studiu a fost participarea publica a institutiilor bugetare. In cazul Primariei Timisoara, Cristian Bratu, presedintele ProDemocratia Timisoara, a declarat, printre altele, ca finantarea O.N.G.-urilor s-a facut in mod transparent. In cursul anului trecut, 17 organizatii non-guvernamentale au primit sprijin financiar de peste 430.000.000 de lei de la bugetul local, pe baza unor criterii predefinite. Primaria Timisoara a fost destul de bine cotata in raportul ProDemocratia si in