POPASURI MONAHALE La doar 20 de kilometri de Bucuresti exista un paradis. Drumul pana acolo, printr-o padure ca din povesti, iti da timp sa te aduni. Campurile de pe care a fost cules porumbul lasa sa se vada pamantul negru, semn al rodniciei viitoare. Nici un element al peisajului nu te face sa crezi ca la doar un sfert de ora de mers cu masina este Soseaua Bucuresti - Ploiesti cu tumultul si zarva ei. CRISTINA CATANA
Si in bucate se regaseste modestia Maicii Dometiana Manastirea Tiganesti ti se arata brusc. Nici macar nu te lasa sa iti revii din revelatia intrarii intr-o lume mirifica. Poarta locasului de cult este in permanenta deschisa. Te invita la rugaciune, la reculegere. La intrarea in manastire se afla chiliile maicilor. Linistea domneste peste tot. Daca nu ar fi totul atat de curat, toate asezate atat de la locul lor, ai putea spune ca nu vietuieste nimeni acolo.
Manastirea a stat marturie multor evenimente peste veacuri. A fost infiintata in secolul al XVII-lea, initial ca manastire de calugari, dar in anul 1805 au fost aduse aici maicute. Intr-un document este mentionat faptul ca pe locul actualei biserici se afla in anul 1752 un schit. Biserica mare are Hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost ctitorita in anul 1812 de boierul Radu Golescu, de marele logofat Gheorghe Florescu si de sotia sa.
In curtea manastirii se afla un muzeu care gazduieste obiecte de cult de o valoare inestimabila - o colectie de arta, manuscrise de la 1691, "Evangheliarul" tiparit la Bucuresti in 1693, icoane rare, pe sticla si pe lemn: icoana Sfintei Cuvioase Parascheva din anul 1797, icoana Maicii Domnului cu Pruncul.
Strigam la poarta uneia dintre casutele mici. Iese maica Dometiana. Ne invita sa intram. Toata casa miroase a peste prajit. Se scuza ca abia acum fac de mancare, dar in manastire a fost la praznic si nu au avut timp.
ASCULTA