Pe linga spectacolul oferit de Poli si Dinamo, partida de miercuri din Copou a fost o interesanta succesiune de mutari tactice ale celor doi antrenori, Ion Andone si Ionut Popa Ieri, la orele prinzului, multa lume nu-si revenise dupa meciul cu Dinamo. Parerea de rau a iesenilor generata de faptul ca jocul foarte bun prestat in fata campioanei nu a adus si macar un punct persista, in paralel insa sporind increderea in fortele echipei, ce s-a aratat capabila de a face fata unui adversar redutabil. Interesant a fost si duelul tactic dintre cei doi antrenori, desele schimbari de registru avind drept rezultat schimbari dese ale formatiei aflate la cirma jocului. Dupa cum incepuse partida, Poli parea ca va fi umilita de "ciinii rosii", al carui 3-4-2-1 initial (cu trei fundasi centrali, 4 mijlocasi, incluzind aici pe volantii Fl. Petre si Semeghin, si cu Danciulescu si Grigorie la sustinerea lui Niculescu) parea ca gasise ac de cojocul "piramidei" 4-3-2-1 construite de Ionut Popa, care ii plasase pe Cristea si Bogdanovic la sustinerea lui Onofras, cei doi actionind in fata liniei mediene clasice. "Look"-ul partidei s-a schimbat in minutul 20, cind scorul era deja 0-1; fortat de faptul ca Bogdanovic nu a rezistat, tehnicianul iesean a trecut la un clasic 4-4-2, Pacurar urcind linga Onofras in avanposturi, iar Cristea retragindu-se spre mijloc. Mutarea a dat roade in modul de curgere a ostilittailor, nu si in modificarea tabelei ce s-a schimbat la doar 3 minute, dupa ce Andone a mutat: l-a scos pe Niculescu si l-a avansat pe Danciulescu, Mihalcea raminind linga Grigorie, la sustinerea virfului impins. Golul lui Pacurar generat de o actiune plecata de pe flancul drept iesean l-a facut pe Andone sa mute iarasi: Semeghin a fost inlocuit, Fl. Petre a fost trecut pe stinga, pentru asigurarea unei zone ce parea vulnerabila iar nou-intratul Irimia a actionat pe dreapta. Pe val insa