La numai o zi dupa ce anuntase ca, prin extinderea cu trei luni a perioadei prevazute initial, trupele ungare vor fi retrase din Irak pana la sfarsitul lui martie viitor, primul-ministru al Ungariei, milionarul de stanga Ferenc Gyurcsany, a venit cu precizarea suplimentara ca aceste trupe ar putea fi aduse acasa mai devreme, adica pana la sfarsitul anului curent, daca opozitia, care se impotriveste categoric unei prezente militare in Irak, nu va fi de acord cu prelungirea preconizata. De altfel, doi din fiecare trei unguri cred ca tara lor nu are ce cauta in aceasta parte a lumii. Washington Times se declara dezamagit de decizia autoritatilor ungare, care contravine "eforturilor coordonate de SUA pentru promovarea democratiei si prosperitatii". Stirea - surprinzatoare - a coincis cu anuntul ministrului ceh al Apararii, Karel Kuehnl, ca instructorii aflati in Irak pentru a contribui la pregatirea noilor forte politienesti locale vor fi retrasi pana la sfarsitul lui februarie. Daca va fi in continuare nevoie de ei, atunci procesul de instructie ar putea avea loc in Cehia. La randul lor, autoritatile bulgare au comunicat o reducere a contributiei financiare pentru sustinerea fortelor coalitiei. In fine, Polonia, tara cu prezenta militara cea mai consistenta in Irak - circa 2.500 persoane -, isi va diminua aceasta prezenta cu incepere din ianuarie, prevazandu-se retragerea totala pana la sfarsitul anului 2005. Aceasta, in conditiile in care 70 la suta din polonezi nu sunt de acord cu desfasurarea de trupe pe teritoriul irakian. Chiar daca e vorba de un numar redus de militari, comenteaza cotidianul londonez Guardian, efectul cumulativ al tuturor acestor masuri nu poate fi ignorat, mai ales ca si Ucraina, Moldova si unele tari baltice doresc de asemenea sa-si reduca prezenta in Irak. Apelul facut nu de mult de secretarul de stat al SUA Colin Powell tarilor est-europene