REPORTER DE TIGAIE
Peste Prut, In beciurile de la cricova se ascund vinuri din care au baut monarhi, conducatori supremi si presedinti de state VERONICA GUZUN
Daca povestesti cuiva despre "orasul subteran", fara sa mentionezi ca de fapt este vorba de un beci imens, ar putea crede ca spui brasoave. Povestea ar suna cam asa: in apropiere de Chisinau, la o adancime de 80 de metri, exista un oras. Are locuitori, are strazi, are sosele, dar nu e un oras ca oricare altul. Nu are vacarmul citadin, traficul nu este intens, iar oamenii umbla imbracati gros si in timpul verii. Temperatura este constanta - 12 grade Celsius, dar nimeni nu se plange. Acest frig este perfect pentru monarhul misterioasei localitati - vinul.
Prin telefon am stabilit cu prietena mamei - sef de laborator la fabrica de vinuri Cricova - ora la care sa ne prezentam la intrare. Mi-a dat cateva sfaturi: "Ia-ti o geaca, un aparat de fotografiat si cat mai multe sandvisuri".
Doamna Svetlana, prietena mamei, infofolita intr-un ilic muntenesc sub care se vedea halatul alb, ne astepta la poarta. Intrarea in "oras" aproape ca te dezamageste. Peretii imbracati in teracota alba dau Cricovei un iz de fabrica sovietica. Inaintand insa, teracota dispare si raman peretii goi, asa cum au fost sapati pana in 1952, cand cariera de piatra s-a transformat intr-un beci cu suprafata de 60 km patrati. Cu cat avansam, cu atat mai vizibili erau aburii respiratiei.
Prima strada la dreapta - un indicator pe care scrie "Cabernet", alaturi - "Feteasca", mai sus - "Sauvignon".
In butoaie de stejar, aranjate in rand se matureaza vinul. Lemnul il filtreaza si ii imprumuta putin din mirosul sau. Intregul proces dureaza 3 ani pentru vinurile de colectie. Toate aceste date tehnice, sefa de laborator mi le-a povestit aproape soptit, de frica parca sa nu deranjeze vinul din hibernare
