La Bucureşti se iau in aceste zile şi ore decizii mai importante pentru Romania decit s-au copt vreodată la Moscova, la Washington sau la Bruxelles. 1 Decembrie a fost o zi mai grea in 2004 decit in 1918. Atunci, toată suflarea voia acelaşi lucru – Unirea.
Acum, unii vor puterea, alţii liniştea cu orice preţ, idealiştii caută adevărul, iar afaceriştii siguranţa investiţiilor. Pentru fiecare contează altceva, dar pentru toţi viitorul se hotărăşte acum, o dată cu soarta alegerilor generale.
Puterea, Opoziţia şi presa sint primele care şi-au spus răspicat punctele de vedere. Vox populi a inceput să se audă abia ieri, huiduind la Alba Iulia, chiar in timp ce răsuna imnul naţional.
Din păcate, cei care au de spus ultimul cuvint s-au pronunţat deja ca arbitri intr-o dispută in care sint in acelaşi timp şi parte interesată. Indiferenţa este acum echivalentă cu inconştienţa impinsă pină la limita prostiei.
Faptele: la 28 noiembrie au avut loc in Romania alegeri generale şi prezidenţiale. Incepind chiar din acea zi, Puterea şi Opoziţia au inceput să se acuze una pe alta de furturi electorale. In ziua a treia, Opoziţia a strigat clar şi tare că frauda a fost atit de mare, incit alegerile trebuie reluate.
Puterea a replicat că neregulile au fost nesemnificative, iar procesul electoral a fost in general corect, astfel incit rezultatele corespund voinţei populare. Presa a relatat totul, dar in cele mai multe cazuri a avut şi atitudine.
In ziua a patra, s-a văzut deja că apropierea jurnaliştilor de una sau alta dintre taberele politice incepe să facă loc unui apel tot mai insistent la linişte, la evitarea oricărei bănuieli de ucrainizare.
In tot acest timp, comunitatea internaţională, relativ indiferentă la inceput, a acordat din ce in ce mai multă atenţie situaţiei din Romania. Atenţia s-a transform