Dupa succesul experimentului (reusit) cu Am angajat un ucigas profesionist, Radu Nica revine tot la Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu cu doua propuneri, la distanta de nici doua luni. Cea dintii, Nora, adaptare semnata de Anamaria Enescu si de regizor, dupa atit de celebra piesa a lui Ibsen. Cea de-a doua, o alta adaptare, dupa Norway, today de Igor Bauersima, piesa a carei premiera absoluta la Bucuresti (Teatrul Odeon, regia Andreea Valean), acum doua stagiuni, s-a bucurat de un succes deloc neglijabil, de aceasta data reprezentata insa atit in versiune germana, cit si in versiune romaneasca de aceiasi doi actori (Ionela Acasandrei si Bogdan Ioan Saratean).
Cea de-a doua montare citata mai sus pare oarecum cruda, insuficient inchegata in constructia tensiunilor launtrice si inter-personale ce-i combustioneaza pe tinerii eroi sinucigasi; in parte pentru ca ritmurile regiei nu sint cu strictete dozate in crescendo-ul cerut de text, in parte pentru ca tinerii actori, deloc lipsiti de talent (in special Ionela Acasandrei, care are evident forta, un glas paradoxal, fermecator si plastica in miscari), nu sint suficient de exersati. Scoala se mai vede inca in gesturile si in atitudinile lor expozitive (atentie la miinile care se misca prea mult, amatoristic) si nu au suficient control interior pe incarcarea emotiilor. Ce ramine pentru spectator e un spatiu muzical familiar si jocul curajos/generos cu computerul din zona de instalare-prolog, care isi gaseste regizoral o echilibrata contrapondere in jocul cu camera digitala ce proiecteaza pe fundal monoloagele testamentare ale eroilor, la final.
Nora merita insa o discutie aparte, aplicata, fiindca aici nu numai calitatea in sine a spectacolului, ci si fundamentul programatic al tinarului regizor (vezi eseurile-manifest publicate in numerele 13-16 si 17-18 ale Man_In_Fest-ului clujean) semnaleaza o directie,
