Cunoscut publicului nostru inca din 1994, cind a dirijat concertul sustinut de Placido Domingo pe scena Salii Palatului, Eugen Kohn a revenit, in decembrie, in aceeasi ambianta, pentru a conduce concertul prezentat de Angela Gheorghiu, cu care a colaborat in numeroase asemenea productii. De altfel, a avut privilegiul sa se afle, de-a lungul anilor, in preajma unor „legende“ din lumea muzicii, printre care se numara doua soprane celebre – Renata Tebaldi (care, din pacate, a murit la inceputul lunii decembrie) si Maria Callas.

Ce ne puteti spune despre inceputul carierei dumneavoastra de dirijor?

Cind inca studiam pianul si arta dirijorala, am lucrat, pentru a cistiga ceva bani, la studiourile de canto din New York cu doi cintareti foarte in virsta, cindva celebri – soprana Maria Jeritza si tenorul Giovanni Martinelli. Destinul a facut sa ma aflu in preajma unor asemenea mari cintareti si, pe de alta parte, lucrind cu profesorul meu Fausto Cleva (care era dirijor la Metropolitan, iar eu eram protejatul lui), am devenit cunoscut multor artisti renumiti in acea vreme, printre care Leontyne Price sau George London. La inceputul anilor ’70, acesta a calatorit cu avionul de la Paris spre New York impreuna cu Maria Callas, care i-a marturisit ca doreste sa lucreze cu oameni noi, planuind sa predea cursuri de maiestrie, urmind propriul sau drum in domeniu, evitind de aceea corepetitorii cunoscuti, care incercau sa-i dea lectii de canto, desi ea stia mai mult decit oricine despre cint.

Voia deci un bun pianist, dar care sa nu vina cu atitea idei. London m-a recomandat pe mine, am intilnit-o, m-a rugat sa-i cint si i-a placut cum suna ceea ce i-am propus eu. Gasea in alternanta sonoritatilor ceva orchestral, pentru ca, intr-adevar, atunci cind cint la pian reductii ale partiturilor de opera, am in minte sunetul ansamblului. Am luc