Astazi, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Botezul Domnului nostru Iisus Hristos in apele Iordanului, numit si Boboteaza. La оnceputurile Bisericii, aceasta sarbatoare se praznuia odata cu Nasterea Domnului si se numea, cu un termen grecesc, Epifania sau aratarea Domnului. Din secolul al IV-lea, Nasterea Domnului s-a praznuit la 25 decembrie, iar botezul la 6 ianuarie. Este vorba de prima Teofanie din Noul Testament, adica prima descoperire a celor trei persoane ale Sfintei Treimi: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. "Deschiderea cerului" de care vorbeste Sfanta Evanghelie (Matei 3,17) tocmai lucrul acesta оl sugereaza, anume ca taina cea mai presus de minte si de cuvant a Treimii devine acum cunoscuta, bineоnteles atat cat este cu putinta.
Ajunul Bobotezii
Boboteaza, ca si Craciunul, este precedata de un ajun mai deosebit, ajun ce concentreaza o multitudine de practici si credinte ce decurg, оn special, din datina numita "umblatul preotului cu botezul" sau Chiralesa. Pe vremuri, оn alaiul preotului intrau si persoanele mature, оnsa cu timpul alaiul a devenit apanajul copiilor. Urmand oarecum modelul colindelor, Chiralesa este socotit un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat. De regula, baietii оnconjurau de trei ori toate constructiile din gospodarie, sunand din clopotei sau fiare vechi, strigand "Chiralesa, /Spic de grau, /Pana-n brau /Roade bune /Mana-n grane!" sau numai Chiralesa; acest cuvant provine din neo-greaca si оnseamna "Doamne miluieste!". Exista credinta ca, strigand Chiralesa, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei.
Obiceiuri de Boboteaza
La Boboteaza, datina cea mai importanta este Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Se spune ca oricine intra оn aceasta zi оn apa este aparat de toate bolile. Exista obiceiul ca preotii sa ar
