DECEMBRIE 1989 - 15 ANI DE LA REVOLUTIE Un grup de tineri violenti a dat tonul impotrivirii timisorenilor fata de regimul Ceausescu. Marturii ale celor iesiti in strada ii descriu pe membrii acestui grup ca fiind baieti tunsi scurt, atletici si care spargeau totul in cale, la ordin. Comisia senatoriala a surprins atat existenta grupului violent care a produs distrugerile din oras, cat si implicarea unor cetateni straini in evenimente, insa a lasat cazul fara un raspuns, inlocuindu-l cu patru ipoteze.

ALEX MIHAI STOENESCU

DRAPELUL. Steagul gaurit a devenit simbolul dorintei de schimbare a regimului Acestea sunt: 1. Grupuri locale de furiosi. 2. Grupuri de mercenari straini. 3. Diversiune facuta de Securitate. 4. Diversiune facuta de Armata. Ultimele doua ipoteze au fost incluse din considerente politicianiste, avand in vedere imbratisarea acestei teorii de membrii comisiei aflati in Opozitie. Unii revolutionari au acceptat aceste solutii din comoditate, dar si pentru ca ei insisi nu aveau o explicatie pentru actiunile grupului violent de la Timisoara.

LEGITIMAREA. Teoria unei diversiuni facute de Securitate sau de Armata este ilogica. Ideea ca diversionisti romani au devastat magazinele si cladirea Comitetului de Partid pentru a putea justifica represiunea este o aberatie, ca multe alte aberatii produse in mediul politic din dorinta de a construi o legitimare politica pentru lideri si membrii de partid care nu au participat la Revolutie, din razbunare pe Securitate, din ura fata de Armata sau (in cazul unor lideri UDMR) din dorinta de a masca implicarea unor lideri maghiari in violentele din decembrie 1989 de la Timisoara. Toate informatiile care s-au putut strange pana acum dovedesc fara nici un dubiu demersurile sefilor Securitatii si Armatei de a impiedica aparitia conflictului, apoi de a-l stinge cat mai repede si, mai ales,