Prin 1977, cred, am descoperit printre cărţile unui bouquiniste (nu pe malul Senei, ci pe la Michelange-Auteuil) cartea Journal d'un hérétique, apărută cu un an mai înainte la Editura Olivier Orban. Librarul plasase, fireşte, lucrarea acolo unde i se păruse că ar fi la locul ei, într-o cutie de opere... religioase (un eretic, nu-i aşa...). Mi-am amintit de o contrarietate bucureşteană similară, la librăria "Scala", prin 1968, când am găsit abia apărutul roman al lui Nicolae Breban Animale bolnave pe o porţiune de raft consacrată... zootehniei!
Nu ştiu câte volume din marele jurnal al lui Miron Radu Paraschivescu vor fi apărut în româneşte, şi la ce edituri (îmi ajung experienţele cu atâtea alte lucrări zadarnic căutate) ; fie-mi deci permis să mă limitez la Journal d'un hérétique, realizat de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. Unul din ei va fi tradus ansamblul în limba franceză, semnând vag Claude Jaillet - Claude e unul din puţinele prenume franceze "bi-sexuate", însemnând Claudiu sau Claudia.... În prefaţă, Virgil Ierunca semnalează că MRP îi încredinţase manuscrisul, cerându-i să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franţa - el îşi asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariţie, în România; la ultima călătorie a autorului la Paris, în 1970, soarta jurnalului îl preocupa încă, înainte ca boala, pentru care venise în consultaţie, să-l secere la abia cincizeci de ani împliniţi...
Opera merita să fie cunoscută, dar Franţa acelor ani (şi a multor alţi ani), surpată sub neverosimila ei producţie editorială, nu a apucat s-o ia în consideraţie; Editura Olivier Orban se va fi supus legilor pieţei, trimiţându-l pe ereticul român în librăriile de ocazie şi, vai, au pilon... E soarta a vreo 90 la sută din nespus de multele apariţii editoriale din Franţa şi din alte ţări. Eu recitesc, pentru a treia oară prin ani, aces