Acum sa va spun doua lucruri. In primul rand, afirmatia mea ca am trecut in perioada post-tranzitie nu se refera doar la o serie de considerente de ordin economic, ci si la cele de ordin politic. In al doilea rand, pe Ilie Serbanescu eu il apreciez si il respect foarte mult, il consideram un reper chiar si inainte de '89, cand scria la Lumea. In ianuarie '90, cand am avut prima intalnire cu responsabilii americani, l-am rugat pe Ilie Serbanescu sa vina sa ne dea o asistenta pe partea de subiecte economice, eu reprezentand atunci Partidul National Liberal. Ilie Serbanescu, om admirabil, este un vesnic sceptic, totusi remarcele lui contin foarte mult adevar, nu putem sa negam ceea ce spune el. Si eu nu numai ca nu contest, vreau chiar sa intaresc ceea ce spune el, ca in economie sunt o serie de elemente care pot sa ridice intrebari cu privire la tranzitie. Revin la considerentele de ordin politic mai intai: Romania a iesit din tranzitie pentru ca, iata, Iliescu, care a reprezentat Romania timp de 10 ani din cei 15 si a jucat un rol important in toata aceasta perioada, iese practic din scena, odata si cu partidul pe care el l-a creat si care, fara doar si poate, este perceput asa cum este in realitate: si anume, un demn urmas al Partidului Comunist, cu o slaba capacitate de reforma, dar cu o buna capacitate de propaganda. Aceasta a dovedit-o in perioada 2000-2004, care ne-a aratat insa cum tarele comunismului isi recapata noi forme in perioada capitalista, cum vechii comunisti devin capitalisti, dar intr-un capitalism cu totul si cu totul aparte, in care nu prevaleaza economia de piata, ci coruptia, ridicata la rang de politica de stat. In ceea ce priveste economia, in perioada 2000-2004, chiar daca s-au facut unele progrese, ele nu au fost iscate de dorinta intima si de convingerile politice ale fostilor guvernanti, ci de presiunea insistenta si constanta a Fondu