In realitate, interesele pro-europene ale Romaniei, si deci apropierea de Germania si Franta, alcatuiesc interesul national vital al romanilor, si noua administratie de la Bucuresti a confirmat aceasta realiate.
Am reintalnit-o la sfarsitul saptamanii trecute, la Bucuresti si Sibiu, pe dr. Susanne Kastner, vicepresedinta Bundestag-ului german si presedinta grupului parlamentar romano-german. Doamna Kastner este de ani in sir oficialul german cel mai inalt in rang, care si-a facut din cultivarea relatiilor bilaterale, prin actiuni umanitare si misiuni politice, principala preocupare.
Social-democrata bavareza a incercat sa contribuie de-a lungul anilor si la modernizarea PSD – chiar daca aici operatiunea s-a izbit de specificul creator al liderilor locali –, a finantat institutii de protectie a copiilor, ca la Lipova, a sprijinit cu succes alegerea Sibiului drept capitala culturala a Europei, in 2007. Acum a venit in Romania cu o nedumerire.
Cat de pro-anglo-americani au devenit romanii, in defavoarea prietenilor lor din Germania? Cred ca s-a lamurit. In realitate, interesele pro-europene ale Romaniei, si deci apropierea de Germania si Franta, alcatuiesc interesul national vital al romanilor, si noua administratie de la Bucuresti a confirmat aceasta realiate.
De altfel, ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu va vizita Berlinul la 24 februarie, iar presedinele Basescu va conferi cu Gerhard Schröder la 21 martie. Relatiile romano-germane au devenit, in ultimii trei-patru ani, mult prea consistente, cu sau fara hiperbola EADS, pentru ca existenta lor sa poata fi stanjenita de intentii politice insolite.
Momentul de cotitura, cand Germania a plasat Romania, in sfarsit, pe prima pozitie a intereselor sale europene a fost in 1997, prin intalnirea Constantinescu – Kohl la Bonn, si prin aceea dintre Nastase si c
