Comportamentul de haiduc al statului, care ia de la bogati si da la saraci, a inceput sa-i nemultumeasca pe unii. Nu avem, insa, nici un motiv sa speram ca aceasta situatie se va schimba prea curand. Pana cel mai tarziu in martie, Primaria Clujului va emite o noua serie de obligatiuni municipale.
"Avem nevoie de acesti bani cat mai repede, pentru lucrari de renovare si reparatii la toate scolile si gradinitele. Acestea pot fi efectuate numai intre lunile iulie si septembrie. De asemenea, tot aici intra si lucrarile la fantana arteziana din Piata Avram Iancu", explica viceprimarul Adrian Popa.
Desi este in topul celor mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu circa 13.000 de miliarde de lei in 2004, judetul Cluj nu primeste inapoi decat putin peste 5.000 de miliarde. Si nu este singurul in aceasta situatie.
Pe primul loc se situeaza, de departe, Bucurestiul – unde se colecteaza peste 50% din taxa pe valoare adaugata si impozitul pe profit la nivel national, precum si o buna parte a celorlalte taxe si impozite care ajung la bugetul de stat – care primeste inapoi sub o zecime din contributie. Dar si alte orase mari au exact aceleasi probleme.
In 2004, contribuabilii din judetul Brasov au virat in conturile bugetului de stat circa 10.000 de miliarde de lei, 85% provenind din municipiul Brasov. Doar putin peste jumatate din aceasta suma s-a intors in zona. "Avem un buget mic, dar speram sa ne descurcam si in aceste conditii.
Avem insa incredere ca Guvernul va tine cont de necesitatile judetului si va suplimenta sumele la proxima rectificare bugetara", spune Aristotel Cancescu, presedintele Consiliului Judetean. Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, si-a exprimat, de cate ori a avut ocazia, nemultumirea pentru faptul ca sumele acordate din bugetul de stat orasului sunt mult mai mici decat cele colectate. @N_
