Mircea Cartarescu,[b] De ce iubim femeile[/b], proza scurta, Editura "Humanitas" (tel. 021/331.23.30), colectia "Cartea de pe noptiera", 176 pag.

In Romania de azi, nici un scriitor, oricat de talentat si de harnic, nu poate trai numai din literatura. Drepturile de autor - un mic procent din vanzari - vin rar si tarziu (cand vin), investitia editorului e cel mai adesea neprofitabila si, in general, poetul, eseistul, dar si prozatorul roman trebuie sa se considere multumiti ca si-au vazut cartea tiparita. In plus, la noi s-a instalat mentalitatea proasta ca arta e un fel de hobby si, daca vrea sa-si castige traiul, artistul trebuie sa "munceasca", adica sa-si ia o slujba, mai aproape sau mai departe de vocatia lui: profesorat, jurnalistica, publicitate, editura, functionareala etc. Ca si cum scrisul, compozitia muzicala, sculptura si pictura n-ar fi o munca, si inca una grea, cu mare consum nervos si fizic, o munca de care nu sunt capabili prea multi. In Occident exista burse de creatie asigurate prin mecenat sau prin institutii, in cazul scriitorilor exista si turnee de lecturi cu public platitor, ce asigura artistului un minim confort pentru a se consacra operei sale. La noi, o vocatie artistica inseamna implicit sa-ti asumi o existenta obositoare si modesta. Mircea Cartarescu este un mare scriitor roman, poet, prozator, eseist si teoretician literar, recunoscut de critica drept numarul unu al momentului, cu o bibliografie impresionanta, imbogatita ritmic cu titluri noi. Si totusi, e nevoie sa-si castige traiul din slujba universitara solicitanta si mancatoare de timp, din gazetarie prin diverse ziare si reviste (numai cine n-a avut rubrici fixe nu stie cum iti poate sta pe creier termenul de predare a textului si obligatia de a gasi mereu alt subiect interesant pentru o categorie larga de cititori). Si profesoratul si jurnalistica sunt alte meserii, cu