Povestea familiei Roman am făcut-o cunoscută în urmă cu trei săptămâni. Daniela şi Matei sunt părinţii a patru copii. Cel mai mare este bolnav cu grad I de handicap, iar cel mic are doar şapte luni. De cinci ani cei doi bat la uşa Primăriei cu speranţa că vor primi o locuinţă de stat sau una socială, sătuli de a mai trăi într-o cameră mică, insalubră, plină de igrasie, fără baie sau bucătărie, pentru care nu au avut posibilitatea de a semna nici măcar un contract de închiriere. După ani de zile, au primit un loc unde să-şi poată creşte copiii.
Toţi şase se spală în acelaşi lighean
Daniela are patru copii şi, pentru a-i întreţine, vinde şosete second-hand în piaţa de vechituri sau pe la săteni, de multe ori nu pe bani, ci pe mâncare. Tatăl este lăutar şi nu refuză nici o ocazie de a cânta, atunci când i se oferă. “Toţi copiii cei mari merg la şcoală, pentru că vreau să facă carte, să se poată angaja când vor creşte mari, nu să cerşească sau să fure. Dar, trebuie spălaţi. Nu vreau să râdă colegii de şcoală de ei. Trebuie să mănânce. Sunt zile când mai bine nu mâncăm noi ca să lăsăm la copii”, spune Daniela. Copiii îşi fac temele la şcoală, pentru că stau în aceeaşi cameră laolaltă şi nu găsesc câteva ore de linişte. Micuţul de şapte luni plânge şi este mai tot timpul bolnav, fata cea mare suferă de miastenie gravis, o boală pentru care trebuie să urmeze un tratament strict, altfel riscă o criză ce-i poate fi fatală. Dorm la înghesuială şi se spală într-un lighean. Chiar dacă ar vrea să aerisească puţin încăperea plină de igrasie, nu prea pot, fiindcă trebuie să ţină căldură în casă, pentru cei mici. Dacă toate astea nu erau de ajuns, culoarea pielii nu-i avantajează deloc, fiind catalogaţi drept ţigani, fără şanse de reuşită în lupta cu autorităţile.
“Dintr-o gaură, într-alta mai mică”
După ani de zile, familia Roman a strâns un dosar plin cu c
