Acum 60 de ani, în februarie 1945, în staţiunea maritimă Yalta din Crimeea, timp de o săptămână, cei trei mari ai momentului – Churchill, Roosevelt şi cu Stalin – hotărau soarta postbelică a lumii. O făceau cu un cinism rar întâlnit şi într-un dispreţ total faţă de aspiraţiile de libertate ale naţiunilor europene care-şi puneau mari speranţe în sfârşitul războiului. În urma acestei Conferinţe, Europa de Est a fost făcută "cadou" lui Stalin.
În acel moment soarta războiului era pecetluită, iar câştigarea lui de către aliaţi era doar o chestiune de timp. Întâlnirea dintre cei trei s-a oganizat la insistenţele lui Stalin, întrucât URSS se găsea într-o poziţie de forţă după ce reuşise să străpungă liniile germane de pe frontul de est, în timp ce armatele aliate se găseau încă la vest de Rin. În aceste condiţii, Stalin, liderul de la Kremlin, căuta să-şi impună voinţa şi să-şi extindă influenţa în ţările pe care le "eliberase". Roosevelt, în schimb, urmărea să obţină de la ruşi sprijinul pentru continuarea războiului împotriva Japoniei. Pe de altă parte, Churchill era obligat să-l susţină pe Roosevelt, având în vedere efortul de război considerabil pe care-l făcuse SUA pentru susţinerea armatei engleze şi împrumuturile pe care le contractase statul englez de la cel american. Churchill, care avea o slăbiciune pentru Polonia, încerca să vină în ajutorul guvernului de la Varşovia, dorind să oprească extinderea influenţei sovietice în această ţară. Nu avea, însă, un sentiment asemănător pentru Bulgaria, Ungaria sau România, deoarece, cu cinci luni înainte de Yalta, el a fost acela care îi propusese lui Stalin, la Moscova, faimosul târg al procentelor. În virtutea celor convenite atunci, România era cedată influenţei sovietice în proporţie de 90 %.
Yalta – un moment nefast al istoriei
În ciuda celor convenite şi perfectate la Yalta, alianţa dintre de