Se pare ca iubirea PSD fata de bucuresteni nu are margini. Dupa alegeri, dl. Nastase, oparit de rezultat, ne ameninta cu un fel de secesiune pe dos, in care Bucurestii ar fi fost exmatriculati din R(epublica) P(esedista) R(omania). Acum dl. D.I.
Popescu ne gratuleaza cu un candidat la primarie care este - nu, nu ma opresc aici, cu toate ca as fi ispitita de aceasta solutie facila - care este, cum ne spune dl. Popescu insusi, expresia noii strategii pesediste "de schimbare de imagine, la nivelul partidului, de schimbare de perceptie pe care noi o dorim vizavi de electoratul bucurestean".
Asa-i ca n-ati fi ghicit singuri ca dl. Vanghelie e personajul, pot spune chiar personalitatea care va schimba perceptia bucurestenilor fata de PSD? Daca dl.
Vanghelie este pentru PSD cetateanul model al Bucurestilor - capitala europeana, epitoma, expresia sintetica, intruparea viziunii PSD despre bucuresteanul ideal si emblematic, insultatoarea sa desemnare e o injuratura obscena si dispretuitoare, un scuipat gros "vizavi", vorba dlui Popescu, de obrazul nostru comun.
Prezentandu-l ziaristilor pe proaspatul candidat, dl. Popescu declara, cu indreptatita mandrie, ca acesta a facut, ce-i drept, obiectul mai multor dosare la Parchet, dar n-a fost niciodata calificat drept baron. Asa e. Dl.
Vanghelie a jucat pana acum intr-o zona obscura, prin natura ei limitata la colcaiala cartierelor marginase ale Bucurestilor, asa incat n-a avut cum ravni la statura unor Mischie, Mazare sau Sechelariu. Dar daca, prin absurd, ar castiga pozitia de primar general, atuncea sa te tii baroni, Scorpioni si alte prea-cinstite fete.
Asta considera PSD ca meritam. Am refuzat in 1996 sa fim reprezentati de un campion international de o bine-meritata celebritate, doar fiindca reprezenta PDSR.
Am refuzat, chiar de doua ori, sa fim
