HOHOTE Mai toate interviurile artistilor incep cu fraza "M-am nascut in circ". Pentru maestrul Siminica, aceasta nu este o figura de stil.
CATALINA IANCU
Siminica si partenerii sai de comedie ii faceau pe spectatori sa rada cu lacrimi
Chiar s-a nascut intr-un vagon de circ. Acolo a vazut lumina zilei, intr-o familie in care bunicul era instrumentist, tatal canta la trombon si mai facea din cand in cand pe comicul, iar mama era vanzatoare la casa de bilete.
DEBUT. Este vorba despre Avram Simion. Probabil numele nu va spune prea multe. Fiindca toata lumea ii spune Siminica. E una si aceeasi persoana. A debutat pe la varsta de vreo 7 ani, cu un numar de contorsionism. Spectatorii faceau cheta si-i umpleau poala camasii cu bani. Se intorcea cu o gramada de monede, dar si muncea mult. Pe vremea aceea nu se aflase despre drepturile copilului, asa ca parintii il altoiau deseori. "Dormeam pe unde apucam, de cele mai multe ori sub tribuna, iar oamenii scuipau cojile de seminte in capul nostru", isi aminteste artistul. "Iarna ne aciuam langa grajdul circului, unde era mai cald." Se antrena pana tarziu, asa se face ca uneori adormea cu picioarele pe dupa cap.
CARIERA. A trait toata viata lui din circ si pentru circ. A facut de toate - echilibristica, trapez, salturi, dar a vrut sa ramana clown. A lucrat chiar si cu animale. A avut un magar si un caine. Dar si cu magarul tot comedie facea, intr-un numar intitulat "Restaurantul". Fiindca pe vremea lui "imblanzitorii" foloseau biciul la repetitii, s-a lasat de dresura. "Nu mi-a placut sa chinuiesc animalele si nici sa ma imbogatesc pe spinarea lor", spune Siminica. In schimb, ii facea pe oameni sa rada in hohote. "Am facut de toate: si acrobatie, si comedie. Lumea ma iubea fiindca eu ii parodiam pe toti. Cantam, dansam, mai spuneam si cate-o prostioara, dar cel mai mult imi place