A FOST ODATA
CLAUDIA CURICI
Cosar 900.000 de lei
Caracteristic traditiei romanesti de martisor, cosarul aduce fericire si prosperitate Traditia martisorului, specific romaneasca, si-a pierdut semnificatia. Ea este doar un pretext pentru intensificarea comertului la tarabe. E bine spus a fost odata...
A fost o vreme in care soarele, transformat in flacau, cobora noaptea pe pamant. Pana cand un zmeu a aflat si l-a inchis intr-o temnita. Un tanar curajos s-a hotarat sa aduca din nou bucuria in inimile oamenilor, s-a luptat cu zmeul si a eliberat soarele. Numai ca tanarul n-a mai apucat sa se bucure de prezenta soarelui. Sangele lui scurs pe zapada alba este motivul care a determinat aparitia acestui simbol. Asta ne spune povestea, si asa o fi ca de n-ar fi, nu s-ar povesti. Se pare insa ca la baza legendei sta un fenomen explicabil in zilele noastre: o eclipsa de soare din vremea ocupatiei romane din Dacia. Oricare ar fi adevarul, originea martisorului, atat de firesc numit dupa luna care il gazduieste, Martie, se pierde intr-o vechime de mii de ani, sapaturile arheologice scotand la iveala obiecte vechi de mii de ani care pot fi considerate martisoare. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat.
In urma cu peste 100 de ani, in Moldova si Bucovina, martisorul era de fapt o moneda de aur sau de argint, legata cu un snur alb-rosu la gatul copiilor. Moneda simboliza forma soarelui si exista credinta ca aceasta farama de soare le poarta noroc. Fetele il purtau timp de 12 zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului. Exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pom. @N_
