- Istoric - nr. 37 / 23 Februarie, 2005 Extrem de afectate au fost si scolile medii, fie ele laice, fie patronate de catre cultele religioase. Destinate sa pregateasca personal administrativ sau invatatori, aceste institutii educationale au fost lipsite in acei ani de profesori, numarul elevilor a fost redus drastic; redam in continuare un bilant intocmit pe baza lucrarii Inchinare Ardealului (Bucuresti, 1944, p.47-50),1) extrem de graitor cat priveste politica de distrugere a invatamantului de limba romana din Transilvania intre 1940 si 1943: "Pana in 1942, au fost izgoniti 558 de profesori romani si maistri secundari titulari, precum si 80 de suplinitori. Astfel, din totalul de 800 de profesori romani, cati erau inainte de 30 august 1940 la scolile de grad secundar, au mai ramas abia 162, dar si din acestia cei mai multi au fost inlaturati din invatamant sub diverse pretexte. Invatamantul secundar, confesional, intretinut de episcopiile greco-catolice, era in anul de in vatamant 1942/1943 astfel: la Gherla, scoala normala de baieti (numai curs superior) avea 88 elevi, cu 10 profesori (9 romani si 1 german). Tot aici, scoala normala de fete (curs superior) a fost frecventata de 149 eleve. Numarul profesorilor era 10 (9 romani si 1 maghiar). Scoala normala de baieti din Oradea (curs inferior) functiona cu 87 elevi si 11 profesori romani. Reteaua foarte restransa a invatamantului confesional romanesc, cu un total de 4 unitati, se incheia cu scoala de gospodarire urbana a Institutului de calugarite "Sf. Tereza" din Cluj, care avea 136 eleve si 18 profesori si profesoare, toti romani. Pe langa cele trei scoli confesionale normale a functionat si cate o scoala de aplicatie, cu limba de predare romana. Insumand numarul elevilor inscrisi in scolile secundare sau sectiile romanesti din nord-estul Transilvaniei, ajungem la cifra de 1.835. Cat de infim era acest numar,