Egalul reusit cu Minaur Baia Mare conteaza in principal pentru moralul handbalistilor ieseni. O victorie la Cluj este insa indispensabila pentru mentinerea Politehnicii in Liga Nationala In fata unei echipe care are o carte de vizita garnisita din plin cu rezultate, handbalistii n-au fost creditati cu sanse vizavi de un rezultat bun. Insa, pina la urma, socotelile au fost incurcate din macar doua motive: oaspetii nu mai sint de mult o echipa de speriat si sufera fara portarul Apostu si centrul Alexandru iar gazdele si-au depasit din nou limitele intr-o partida in care au plecat ca out-sideri. Egalul scos este un rezultat bun si punctul este pretios insa regretele se leaga de faptul ca studentii au avut victoria in mina dar n-au stiut sa profite pina la capat de conjunctura extrem de favorabila. Cu Spiridon salutar in citeva rinduri, cu un Dediu extrem de activ care a gestionat bine fazele de contraatac pe toata durata partidei, cu Dimofte un tunar remarcabil de la 9 m in fata unor portari care-i provoaca frisoane venerabilului Lascar Pana, Politehnica a reusit sa mentina un echilibru constant si numai proasta gestionare a finalului de prima repriza a impiedicat-o sa plece la vestiar in avantaj. Contraatacuri simple irosite de Elisei si Roua, pase gresite, ratari de pe extrema in conditiile in care s-a jucat cu doi oameni in plus, au facut ca pauza sa ofere Minaurului avantaj minim. Nici inceputul actului secund nu prezenta bune auspicii dupa ce veteranul Ciocoiu a trimis peste poarta o aruncare de penalitate insa ceva parea ca poate face diferenta: o prospetime fizica si o dorinta de victorie superioara a elevilor antrenati de Costel Schender. Pe fondul unui joc in viteza studentii au continuat sa intretina sperantele spectatorilor dupa ce Elisei a ales cu succes solutii dintre cele mai neasteptate, Roua a colaborat bine cu Gradinaru si a marcat cit n-a facut-o in ni