* Kumm, Angels & Clowns, Macondo, 2005. P entru degustătorii rafinaţi, pentru care muzica a încetat de mult să fie un simplu tra la la sau hi hi hi, s-a inventat un nou album: Angels and Clowns. Oricît de impropriu ar suna acest "s-a inventat", cînd vine vorba despre Kumm am senzaţia (ce aduce binişor a certitudine) că este verbul potrivit. N-am să bat prea mult apa în piuă despre art-fusion rock sau For Your Pleasure ori Stranded (albume de referinţă din prima perioadă a celor de la Roxy Music), dar, dacă cineva mi-ar fi spus vreodată că pe întinderile patriei noastre va exista o trupă care să aibă tupeul şi, mai ales, ştiinţa să treacă această muzică inteligentă şi rasată prin filtrul exploziv al curentului alternativ, aş fi zis (aici certitudinea nu mai lasă loc de dubii) că am în faţă un nebun. Dintr-un anumit punct de vedere nu m-aş fi înşelat prea tare (raţionamentul următor seamănă a poantă de la radio Erevan): e adevărat că într-un oraş numit Cluj (aflat, pe cît se pare, pe teritoriul României) a luat fiinţă în 1997 formaţia ce se va numi Kumm, e adevărat că ea a scos în 2000 şi 2002 la casa de discuri Soft Records albumele Moonsweat March şi Confuzz, este la fel de adevărat că au concertat (şi încă o mai fac) cu succes nebun prin tot felul de cluburi din Bucureşti (şi nu numai), dar, pînă una, alta, Byron, Eugen Nuţescu, Iordache, Keresztes Levente şi Csergö Dominic au semnat acum vreo doi ani cu Cramps Records Europe un contract care îi provoacă să devină una dintre cele mai bune trupe de rock (şi) din Italia. Faptul că Angels & Clowns a apărut sub licenţă în România la Macondo (dincolo de gestul de bună-cuviinţă pe care o casă de discuri ce se respectă îl face pentru fani) este o realitate în faţa căreia deprinderile noastre suferă un uşor acces de buimăceală: cum este posibil ca o trupă născută aici (cu renume, concerte,

videoclipuri şi tot di