- Istoric - nr. 41 / 1 Martie, 2005 Reducerea dramatica a numarului de invatatori romani din satele si orasele Transilvaniei (prin metodele ilegale pe care le-am prezentat in articolele anterioare) a mers mana in mana cu desfiintarea de scoli romanesti sau cu maghiarizarea celor care si-au mai deschis portile in toamna anului 1940. Cifrele statistice care urmeaza pot sa para seci, dar ele sunt foarte graitoare cat priveste politica scolara de deznationalizare practicata de autoritatile horthyste: "In anul scolar 1940/1941, in patru dintre cele mai mari judete din nordul Transilvaniei: Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures, au functionat aproximativ 251 scoli primare romanesti, dar in mare parte cu invatatori maghiari. In judetele Ciuc, Mures, Solnoc-Dabaca si Bistrita-Nasaud au functionat foarte putine scoli primare romanesti, si chiar acestea _ cu exceptia, intr-o oarecare masura, a celor din judetul Bistrita-Nasaud _ in majoritate cu invatatori maghiari. (…) In judetul Mures: in comuna Toplita existau 800 de elevi romani si nici un invatator roman. In comunele Stanceni, Rastolita, Deda-Bistra, nici un invatator roman. Deda: 300 elevi romani, nici un invatator roman, in schimb, in aceeasi comuna, la 5 elevi maghiari, 4 invatatori maghiari. Petris: 70 de elevi romani, un singur invatator, si acela maghiar. Morareni: 120 elevi romani, un singur invatator, maghiar. Ibanesti: 600 copii de varsta scolara romani, 9 invatatori, dintre care 6 maghiari. Hodac: cca 500 elevi romani, 3 invatatori maghiari, 3 romani. Huduc: 50 elevi romani, un singur invatator, maghiar. Tirimia: 145 elevi romani, numai scoala de limba maghiara. Ungheni: 150 elevi, numai scoala de limba maghiara. Santana de Mures: 140 de elevi romani, numai scoala de limba maghiara etc." SURSA: "Vointa Transilvaniei" din 1 octombrie 1944, apud xxx Teroarea horthysto-fascista in nord-vestul Transilvaniei -