Andrei Serban este, de multa vreme, un nume consacrat pe scenele marilor teatre lirice ale lumii, uneori controversat, alteori elogiat, dar – ceea ce este cel mai important – rechemat, de-a lungul anilor, sa monteze la Covent Garden, Opera din Paris, la Viena sau la New York, semn ca ideile sale, adesea socante, dar intotdeauna „altfel“ reprezinta puncte de interes care atrag irezistibil publicul, facind totodata deliciul comentatorilor. In luna februarie, atentia a fost focalizata asupra premierei operei Werther de Massenet, de la Staatsoper Viena, montata in viziunea lui Andrei Serban, regizor care a marcat astfel cea de-a treia colaborare cu celebrul teatru vienez.

Interesul pentru opera Werther si pentru Andrei Serban a fost cu atit mai mare, cu cit vienezii nu uita ca premiera mondiala (in limba germana) a avut loc la Viena, in 16 februarie 1892.

1892 (deci nu intimplator aceasta noua productie a fost programata in preajma datei de 19 februarie), dar si ca, dupa 55 de ani de absenta de pe afisul teatrului, versiunea din 1986 (de aceasta data in limba franceza) a beneficiat de o distributie de referinta, cu Jose Carreras si Agnes Baltsa in rolurile principale, la pupitru aflindu-se Sir Colin Davis, asteptarile spectatorilor si ale specialistilor fiind acum, firesc, extrem de ridicate. Opera Werther a revenit acum intr-o noua „haina“, interpretata de solisti tineri, frumosi, cu glasuri superbe si joc de scena extrem de plastic si expresiv, evoluind sub bagheta dirijorului Phillipe Jordan care, la 30 de ani, a realizat astfel prima sa premiera la pupitrul pretentiosului ansamblu al Staatsoper unde, dupa cum se stie, in fosa cinta legendara orchestra a Filarmonicii vieneze.

Surpriza de proportii a fost insa mezzosoprana Elina Garanca (pe care, anterior, am apreciat-o la superlativ in productiile cu Falstaff de Verdi la Viena si, anul trecut