- Social - nr. 43 / 3 Martie, 2005 Spusa argheziana din prag de martisor, inegalabil gand inflorit despre Cartea frumoasa… devine azi, iata, eveniment cultural, cand peisajul publicistic muresean si eo ipso transilvanean se imbogateste cu truda in domeniul cercetarii, rodnica truda intr-un domeniu framantat al istoriei noastre nationale, cu o noua carte "Romanii din scaunele Ciuc, Giurgeu si Casin in secolul al XIX-lea", autor prof. dr. Liviu Boar. Fiindca tocmai prin polemicile ce s-au iscat de mai bine de un secol in jurul prezentei si al istoriei necurmate a romanilor din scaunele secuiesti, adevarul despre ei iese, incet si cu sarguinta, precum uleiul cel mai fin, la suprafata. Romanii din estul Transilvaniei, contrar numeroaselor si pernicioaselor teorii, devenite desuete azi, ca au venit cand din sud, cand de peste Carpati, ba in sec. XIII, ba in cel de al XVIII-lea, au fost o prezenta legata de toate evenimentele istorice ale voievodatului, apoi a principatului si, excelent redata de Notarul Anonimus, a celei mai furtunoase dinastii din spita regalitatii arpadiene. Autor al Gestelor ungare, acest Anonimus ii fixeaza in spatiul si timpul transilvan, fiind gasiti aici de primele iscoade trimise spre est ale regilor interesati de bogatiile acestor pamanturi. Sunt prezenti in plin secol al XIII-lea, cu statut de luptatori in oastea ducelui Ioachim, necum sa fi venit tocmai atunci de peste Dunare, cum elucubrau unii. Apoi, in actele fiscale strigoniense din 1256, romanii apar platind dijma din vite si alte animale Episcopiei catolice, la fel ca si secuii. Apoi, pe masura ce actele de cancelarie sporesc in epocile ce au urmat, romanii, infruntand prin vivacitatea si tenacitatea lor statutul injositor impus lor de Unio Trium Nationum de Aprobatae Constitutiones si de multe alte dusmanoase ingradiri, cand legale, cand abuzive, au constituit o prezenta activa de car