Primele semnale ale noii discriminari - care, pe linga aspectul strict financiar, are si o sensibila componenta morala - apar chiar din rezultatele obtinute in prima faza a recalcularii. E vorba despre cea referitoare la pensionarii care s-au retras din cimpul muncii pina in 1980.
La nivelul judetului Hunedoara, din totalul de 96.000 de dosare prelucrate, in doar 38 la suta din cazuri procesul s-a soldat cu cresteri ale pensiilor. Maririle au fost cuprinse intre citeva zeci de mii de lei si aproximativ 2,9 milioane, dar au depasit un milion de lei doar in 2% din pensiile recalculate. In 9% din cazuri, pensiile au fost majorate cu sume cuprinse intre 500.000 si un milion de lei. In restul cazurilor a fost vorba doar de majorari de la citeva zeci de mii la o jumatate de milion.
Activisti privilegiati, pensionari bogati
Legea 19 a fost conceputa pe modelul legii pensiilor din Germania, aplicata dupa caderea Zidului Berlinului. Nemtii au fost insa mai precauti si au stabilit limite pentru cei care au facut parte din aparatul de stat al fostei RDG. Legea 19 nu contine vreo limitare in cazul fostilor activisti de partid.
Aplicindu-se algoritmul actului normativ rezulta ca un muncitor care a lucrat 30 de ani, platit la nivelul salariului mediu din acea perioada, va avea o pensie de opt ori mai mica decit un nomenclaturist. Explicatia e simpla: si la acea vreme, activistul de partid avea o leafa de opt ori mai mare decit muncitorul.
Pe linga diferenta salariala care a persistat la acea vreme, la pensia mai mare in favoarea nomenclaturistului contribuie si faptul ca acesta, avind parte de o munca mai mult decit usoara, si-a permis sa lucreze 40 sau chiar 50 de ani. Prin comparatie, visul muncitorului obisnuit era sa adune vechimea minima de 30 de ani.
Formula magica
Prin formula de recalculare prevazuta de Legea 19, munci
