"Nu exista razboaie conventionale sau mai putin conventionale. Toate razboaiele sunt la fel : ucid oameni nevinovati, pentru ideea unui lider. Am fost si in Kosovo, si in Irak, si in Afganistan si peste tot e la fel: suferinta, saracie si durere". Aceasta este concluzia la care a ajuns Cristina Liberis, corespondentul de razboi al Tele-viziunii Publice, care, incepand din 1997, s-a aflat in inima majoritatii conflictelor armate de pe glob. A fost la un pas de a fi rapita in Irak, a scapat de un bombardament cu rachete, pentru ca dispozitivul de lansare al atacatorilor s-a blocat si a fost unul dintre putinii jurnalisti care l- au intervievat pe Jasser Araffat. Corespondenta de razboi a devenit o pasiune pentru Cristina Liberis, la fel ca si reportajele despre oamenii razboiului, dar si pentru cele cu copii romani din orfelinate.De la chimie la conflict armat Originara din Lugoj, Cristina Liberis a absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universtitatii Bucuresti in 1992. A ales profesia de jurnalist printr-un concurs de imprejurari si sustine ca au existat mai multe motive pentru care s-a decis sa renunte la meseria pentru care se pregatise initial. "In primul rand, am dat la Facultatea de Chimie, pentru a obtine in final o repartitie la Lugoj, orasul unde

m-am nascut . Insa, intre, timp a avut loc Revolutia, nu mai existau repartitii, fiecare se descurca pe cont propriu si, oricum, chimia nu mai era de interes. Am terminat facultatea, am devenit profesor suplinitor de limba engleza, si dupa cateva luni, am aflat de un concurs la prima televiziune independenta, Soti. Am participat, am luat examenul si asa a inceput totul". Debutul vietii in televiziune, sustine corespondentul de razboi al TVR1, este foarte dur deoarece, la fel ca in armata, are loc un "botez" al noilor recruti. "Ti se ´cocª tot felul de momente mai mult sau mai putin placute, care au menirea sa