- Inapoi la lirism!
A aparut ultimul numar, dublu, 11-12/ 2004, al revistei tirg-muresene Vatra. Ca de obicei, cititorul aflat fata-n fata cu 200 de pagini format A4 tiparite pe doua coloane, cu caractere de 12, are nevoie de-un ragaz pe care doar o vacanta sau un concediu medical i-l pot oferi pentru a le parcurge. Numarul de fata incepe cu un contraeditorial al lui Al. Cistelecan despre Poezia lenesa (postmoderneasca), adica cea plat-biografista, cea impiedicat-lubrica si cea modest-minimalista. Ramine de discutat daca „ce merita“ sa fie transcris in poezia biografista n-ar trebui inlocuit de „cum merita“ transcris orice in poezie. Degeaba blamezi imixtiunea in poezie a „cascatului de dimineata“, nu prezenta lui o strica, ci lipsa de talent a poetului. In fine, nici poezia de tip what you see is what you get nu mi se pare obligatoriu lenesa – pina la urma chiar lenevia e o atitudine artistica de exploatat, cu dexteritate, desigur. La antipozii acestui conservatorism se situeaza eseul lui Cistelecan junior, un fin degustator al fenomenologiei continentale recente, din perspectiva careia purcede la interpretarea artei contemporane. Stiam si noi ca arta contemporana este „stadiul narcisic etern al neantului, stadiul de oglinda vesnica a Derizoriului“.
Un amestec de lumini si umbre ofera Epistolarul de la Olanesti al lui Alexandru Musina, asupra caruia, din motive intemeiate, nu insistam. Ancheta editiei cuprinde raspunsurile la cinci intrebari despre lirism, dintre care a patra era poate de-ajuns: „Ce sanse credeti ca are lirismul astazi?“. Raspund: Gheorghe Grigurcu (care nu e de acord cu teza superioritatii postmodernismului asupra tardo-modernismului, formulata de Mircea Cartarescu), Angela Marinescu, Ioan Radu Vacarescu, Gellu Dorian, Nicolae Coande, Gina Puica, Kocsis Franciscko, Liviu Ioan Stoiciu („lirismul de valoare se va intoarce...“), Iri
