Dupa ani de presiuni, santaje, amenintari, cazuri nerezolvate de ziaristi batuti, in decembrie 2004 aveam impresia ca ajunsesem, ca breasla, intr-un moment in care, cel putin doua-trei luni, nu vom mai vorbi despre "incalcarea libertatii presei". Doua-trei luni e, de obicei, intervalul de gratie in care politicienii noi cu ADN de dictator preiau metehnele celor vechi si isi doresc sa vada pe tarabele de ziare doar editii noi ale "Scanteii". In decembrie 2004, vedeam "era baronilor" sfarsita si ne gandeam cand vom mai vorbi despre ingradirea libertatii de expresie. Ei bine, in decembrie 2004, chiar cu o zi inainte de Craciun a aparut o stire ce parea neverosimila in acel context : "Trustul Ringier l-a demis pe Dan Turturica, redactorul-sef al cotidianului Evenimentul Zilei, care s-a facut remarcat ca unul dintre cei mai virulenti critici ai guvernarii Nastase".
Am interpretat atunci stirea ca pe una dintre ultimele zvacniri ale unui sistem care si-a facut un titlu de glorie din calcatul cu bocancii pe ceafa presei independente. Ziaristii incepeau sa inteleaga ca presiunile, de orice fel, asupra presei nu se pot termina la o anumita data, pur si simplu. Ele tind sa devina o constanta a unei meserii ce incepe tot mai mult sa semene cu un sport extrem.
Dan Turturica spune ca presiunea exercitata atunci de PSD nu l-a deranjat, ci l-a motivat si inca il motiveaza sa continue. Sunt din ce in ce mai putini ziaristi care rezista tentatiilor Ca un jurnalist care a debutat in 1990, in saptamanalul Expres, in jurul caruia se forma mai tarziu echipa pentru ceea ce urma sa devina Evenimentul Zilei, Dan Turturica poate da o parere avizata despre "schimbarea la fata" a presei romanesti in ultimii ani. Iar viziunea sa nu e deloc una optimista. "Cred ca presa romaneasca a castigat in precizie, vezi mai multe articole bine documentate, insa a pierdut in ceea ce priveste sti