Publicăm, în numărul de faţă al "României literare", câteva fragmente din amintirile despre Dan Barbilian (numele ca matematician al poetului Ion Barbu), rămase în manuscris de la un mare prieten al său, cel mai de seamă geometru român, după Gheorghe }iţeica (decedat în 1939): Gheorghe Vrănceanu (decedat în 1979). Caz rar printre matematicieni, Vrănceanu şi-a scris memoriile, pe care

le-a dat spre publicare Editurii "Scrisul românesc" din Craiova. îmi aduc aminte că unele fragmente le-a prezentat în emisiuni de televiziune. Nu pot uita evocarea copilăriei sale; era aceea a unui autentic povestitor, în tradiţia moldovenească a lui Creangă şi Sadoveanu. în mod surprinzător, deşi, spre sfârşitul anilor '70, fuseseră anunţate ca o proximă apariţie, aceste memorii nu au mai văzut lumina tiparului. Se pare că cineva care se dăduse membru al familiei retrăsese de la Editură manuscrisul şi de atunci multă vreme nu s-a mai ştiut nimic despre ele. în anii '90, o descendentă a familiei Vrănceanu, din ultima sa căsătorie, furnizează un text care părea să fie un fragment al dispărutelor memorii. Mi-au fost date pentru control, din partea Editurii Academiei, şi am corectat, parţial, o serie de inadvertenţe, textul fiind printat într-un mod foarte neglijent. Apăreau unele discontinuităţi, perioade importante din viaţa marelui geometru fiind absente. înţelesesem că era vorba de un text care urma să fie publicat la Editura Academiei Române, dar, deoarece unele părţi mă interesaseră foarte mult, le-am copiat, neavând răbdare să aştept publicarea. Am fost inspirat, deoarece de atunci au trecut mulţi ani şi nu s-a publicat nimic. în mod special mi-au reţinut atenţia referirile la Dan Barbilian.

Multă vreme am ezitat de a mă prevala de aceste fragmente înainte de publicarea întregii lucrări. Cum nu se întrevede nimic la orizont, în ceea ce priveşte publicar