Bogdan TATARU-CAZABAN(coord.)
Pluralitatea metafizicii medievale. Istorie si structuri
Editura Polirom, Colectia „Seminar. Filo-zofie“, Iasi, 2005, 374 p.
Sub titlul Pluralitatea metafizicii medievale. Istorie si structuri, Bogdan Tataru-Cazaban reuneste o suma de texte mai mult sau mai putin recente – de la Étienne Gilson pina la antologatorul insusi – in jurul temei „ce este filozofia medievala?“. Intrebarea nu este formulata in gol. Telul ei e acela de a aduna, in tentativa de a gasi raspunsul sau raspunsurile potrivite, un grup de cercetatori pasionati de domeniu. „Stimularea unei comunitati stiintifice aflate inca la inceput“ in Romania – in cadrul careia B. Tataru-Cazaban, un foarte promitator exeget, ocupa deja un loc important, alaturi de Ioan Ica jr., Alin Tat s.a. – este un deziderat care revine si in dialogul cu tinarul expert ce apartine aceluiasi domeniu, Alexander Baumgarten. Dupa ani de eforturi, cei doi interlocutori resimt ca imperioasa conturarea unei piete autohtone de idei si de proiecte relevante pentru gindirea Evului Mediu.
Absenta ei face ca, pe de o parte, reusitele sa nu poata fi corect estimate si sa ramina fara urmari, iar, pe de alta parte, demersurile sa fie sortite marginalitatii si ra-refierii. Antologia privitoare la istoria si structurile metafizicilor medievale este, prin urmare, un adevarat program de „chemare la cruciada“ intru afirmarea triumfatoare a nobilei preocupari.
Este salutar entuziasmul care da curs pasiunii pentru revizitarea, traducerea si evaluarea celor care au asezat in cheie rationala revelatia divina, chiar daca racordarea intentionata cu traditia europeana in domeniu, asa cum apare ea in introducere, poate fi completata. Ramine inexplicabila absenta lui Nicolae Iorga dintre contributorii romani la cunoasterea domeniului, desi la sfirsitul anilor ’80 ai se
