Faza I: Contractarea La început măsoară din priviri "locul muncii", cu un aer profesionist, dar circumspect, în acelaşi timp. Încearcă pereţii ciocănindu-i cu degetul, cercetează cu luare-aminte tavanul şi inspectează cu atenţie prizele şi întrerupătoarele, căutînd nişte semne numai de ei ştiute. Din cînd în cînd, clatină din cap şi îşi ţuguie buzele, oftînd prelung. "Mda!", spune el, "meşterul", şeful echipei, scărpinîndu-se cu obidă la ceafă în timp ce toată familia aşteaptă cu încordare verdictul. "O să fie greu! E mult... mult de muncă aicea! Păi, numa' peretele-ăsta să-l dai jos, vă daţi seama ce-nseamnă? Şi să spargi betonu' ăla de dincolo... Ţţţţ!" Mărturisesc că am o vagă idee, dar că tocmai de aia i-am şi chemat, să-mi explice cît durează şi cît o să coste toată lucrarea. "Ştiţi, eu am un buget fix, tre' să ştiu de la-nceput dacă mă-ncadrez sau nu!", încerc să pun piciorul în prag de la început. "Păi, don'şoară, nu ştiu, să vedem, v-am mai zis, e mult de muncă... Mai vedem pe parcurs, ne-nţelegem noi la preţ că doar n-o fi foc, oameni sîntem, nu? Adică nici io să nu vă jupoi de bani, da' nici noi să nu plecăm nemulţumiţi. Să fie bine pentru toată lumea, noi aşa lucrăm!", încearcă să mă îmbuneze meşterul, nea Gică, pe numele său. În final, după cîteva negocieri "sîngeroase", fixăm un avans şi restul rămîne să îl "regularizăm" pe parcurs şi la sfîrşit, în funcţie de "complexitatea lucrării", pentru că nu se ştie ce "complicaţii pot interveni" şi cîtă muncă suplimentară vor necesita. Plecăm oarecum nelămuriţi din apartament, neştiind cu mare exactitate nici termenul de "livrare", dar încredinţaţi totuşi că sîntem "pe mîini bune", pentru că ei sînt nişte "profesionişti adevăraţi".

Faza II: Execuţia După două săptămîni, tensiunea pluteşte în aer. Deja ne aruncăm zilnic priviri pline de subînţelesuri, încărcate de curent electric. Ca în fiecare zi, dup