BADEA CARTAN Un cioban. Om simplu din Tara Fagarasului, care a mers pe jos pana la Roma ca sa ingenuncheze o data in fata maretiei stramosului sau, Traian. de ANA-MARIA LUCA Gheorghe Cartan, ciobanul din Tara Fagarasului, a strabatut Ungaria, Austria, Italia, Franta, Elvetia, Egipt, Germania, Ierusalim. A avut curajul sa-i ceara imparatului de la Viena sa redea Transilvania romanilor, a luptat in Razboiul pentru independenta si a uimit Europa cand a coborat de pe Columna lui Traian intolit in cojocul sau ciobanesc.

A vazut lumina zilei la 24 ianuarie 1849, in satul Oprea din Tinutul Fagarasului, al doilea copil al lui Nicolae si al Ludovicai Cartan. La 11 ani, parintii l-au trimis ucenic la o stana, caci baiatul trebuia sa invete o meserie. Dupa cinci ani de ucenicie in Tara Fagarasului, a trecut pentru prima data muntii prin "Vama cucului", intre Negoiu si Moldoveanul. "Anul aista am sa plec dincolo", o anunta flacaul de 18 ani pe mama sa, la un an dupa moartea tatalui sau.

DINCOLO. Si a plecat in Baragan, unde campul se termina mai departe decat stia el. La stana lui Ion Cotiga a invatat sa scrie si sa citeasca, a invatat despre daci si romani, despre moartea Regelui Decebal si despre columna lui Traian. Cand s-a intors acasa, in Fagaras, il cautau "jandarii" sa-l ia la oaste. Dar Gheorghita a zis ca "ai nostri de dincolo" se pregatesc de razboi cu turcii si a plecat voluntar pana in 1881. In vremea petrecuta la Rosii de Vede, un gand i-a incoltit lui Gheorghe Cartan. Acela ca imparatul de la Viena va intelege plangerea lui, ca il va asculta si-i va implini dorinta: Romanii trebuie sa fie impreuna. Dar dupa ce a asteptat doi ani sa ajunga la imparat, badea Cartan a mai dormit cateva nopti in temnitele vieneze.

SPRE CETATEA ETERNA. Ii placea lui badea Cartan povestea lui Titus Liviu despre intemeierea Romei. Si n-a trecut mult pana i-a sp