TITANIC VALS Dupa un secol, mesterul muscelean care i-a facut cea mai frumoasa palarie lui Tudor Musatescu nu prea mai are urmasi in meserie. de ANA-MARIA LUCA Ultimul mester e prea batran sa mai poata sa duca grija atelierului In pravalia lui Mageanu de pe strada mare a Campulungului nu prea se mai fac palarii asa ca odinioara. Poate pentru ca vremurile s-au schimbat si moda s-a schimbat o data cu ele. Pravalia implineste anul acesta 100 de ani. Dar putini se mai opresc in fata firmei, aceeasi din 1905, ca sa dea comanda de o palarie.
"Avem o lucratoare care are grija de magazin. Si mai este sotia mea, care conduce atelierul", povesteste Razvan Mageanu, nepotul celui care a intemeiat atelierul si care a ajuns faimos odata cu piesa lui Tudor Musatescu, "Titanic vals".
POVESTEA. Bunicul lui e cel care in povestea lui Musatescu i-a vandut o palarie buclucasa, de plus, lui Spirache, personajul principal. Care s-a pacalit. "Cum ma pacalesc eu intotdeauna... Mâam dus la Mageanu de unde cumpar de 20 de ani... Ma cunoaste, c-am luat cinci palarii in intervalul asta de la el... Mi-am facut socoteala, prin urmare, c-o sa ma serveasca bine... E? Cat crezi ca mi-a luat pe ea?... (asteapta un raspuns care nu vine)... Patru sute de lei...", suna replica lui Spirache din piesa.
Mare greseala, in viziunea tuturor amicilor si membrilor familiei. Pentru ca toti aveau solutii pentru o palarie mai ieftina, iar Spirache, jenat, spune alta poveste, cu un pret din ce in ce mai mic. Pana cand ajunge sa spuna ca i-a dat-o subprefectul. Gratis, "de la frate-su advocatul care a murit saptamana trecuta. Daâ e noua de tot...". Dar nici asa nu e bine pentru ca "Doamne iarta-ma, c-asa-mi vine sa-ti zic... Trebuie sa fii tu care sa-ti inchipui ca eu o sa-ti permit sa porti palariile mortilor... Sa nu te prind cu ea in cap ca te dau afara din casa", e de parere Chiri
