Oameni harnici şi preocupaţi de bunăstarea familiilor lor, locuitorii din Ruşii Munţi sunt descendenţii grănicerilor din Regimentul 2 Imperial de graniţă. Localitatea lor seamănă destul de mult cu alte localităţi de pe fosta frontieră a Imperiului Habsburgic. Comunitatea beneficiază şi în prezent de pe urma exploatării pământurilor cu care au fos tîmproprietăriţi de Imperiu pentru slujba depusă ca grăniceri. Cei cincizeci de ani de comunism nu i-a schimbat fundamental pe ruseni. Le-a schimbat doar religia, din greco-catolici au devenit ortodocşi. Le-a rămas însă credinţa în Dumnezeu, de care nu i-a putut nimeni despărţi.

Biserica din centrul localităţii are hramul „Buna Vestire" şi a fost ridicată în 1859 de credincioşii greco-catolici. Primul preot, ctitor al acestei biserici alături de cele circa 180 de familii care au participat la ridicarea acestui lăcaş, a fost Chirilă Dumbravă. Sfinţirea bisericii a avut loc în 1860 de către un ierarh necunoscut, iar de atunci au slujit acolo şase preoţi. După ce în 1867 preotul Chirilă Dumbravă a trecut la cele veşnice, au urmat Grigore Boca (1868-1915), Chirilă Negruţiu (1916-1920), un alt Chirilă Dumbravă (1922-1940, probabil rudă cu ctitorul), Aurel Socaciu (1940-1979), iar din 1979 până în prezent biserica şi comunitatea sunt păstorite de preotul Laurenţiu Şerban. În timpul părintelui Socaciu, în anul 1948, cultul greco-catolic a fost interzis, iar preotul şi întreaga comunitate au fost obligaţi să treacă atunci la ortodoxie.

„Când nu era voie parcă veneau mai mulţi…"

O biserică frumoasă, bine înzestrată, având în posesie obiecte de mare valoare: un iconostas făcut la Viena, mai vechi chiar decât biserica, o Psaltire de la Bălgrad din 1651, probabil unicul exemplar de acest fel din judeţ, ceasul din turn făcut de firma Simtza-Miklos-Barasch – care funcţionează şi acum – şi multe altele. Comunitatea d