Dragii mei! Sper ca aceasta scrisoare sa va gaseasca sanatosi, peste zece-cincisprezece zile, cand o ajunge la destinatie". Cam asa ar putea incepe misivele trimise acasa de catre romani, acum Dragii mei! Sper ca aceasta scrisoare sa va gaseasca sanatosi, peste zece-cincisprezece zile, cand o ajunge la destinatie". Cam asa ar putea incepe misivele trimise acasa de catre romani, acum c-au inceput sa faca greve pana si postasii, cei mai rabdatori dintre bugetari. In 15 ani, numai privatii, ici-colo, scapasera de aceasta forma de protest sindical. Statul, ca un patron prost ce se afla, se putea mandri doar cu Posta. Iata ca a treia armata a tarii, dupa MApN si CFR, a luat pe loc repaus. Amenintari au mai fost. Cam o data la doi ani, sindicalistii se certau cu conducerea, dar aceste dispute nu i-au lasat niciodata pe "clientii" Postei fara scrisori, fara ziare si, mai ales, fara bani. Cine este de vina pentru aceasta nedorita premiera? Am putea incepe cu conducerea institutiei. Daca restul conflictelor de munca s-au transat la masa negocierilor, iar sindicatele sunt reprezentate de aceiasi oameni, rezulta ca noii manageri ar fi gresit ceva, pe ici, pe colo. Managerii de azi au fost, ieri, colegi cu grevistii, in conducerea Sindicatului Postei. Ciudata adversitate. Ar mai fi de amintit si cresterea tarifelor postale, care va ajunge in unele cazuri pana la 200 la suta. Angajatii inca au fost modesti: daca Posta incaseaza dublu, ce mare lucru sa le creasca salariul cu 16 procente? Administratia s-a tinut tare: nimic peste 4 la suta! Tare, tare, dar parca nu este taria lor. De fapt, Posta Romana se afla pe lista de monitorizare a FMI, care s-a aratat inflexibil in privinta deficitului bugetar. Vestile circula repede, in lumea de azi: daca s-ar ceda prea usor la Posta, sindicalistii din Invatamant sau din Sanatate ar avea motive sa solicite sporuri pe masura. Salariile l