Constanta este unul dintre orasele cu un bogat si vast patrimoniu, care consta in principal in cladiri impunatoare, mai mult sau mai putin conservate corespunzator, care si la ora actuala gazduiesc sediul unor institutii.
Iar parca pentru a marca „varsta" inaintata a cladirilor si faptul ca banii din fondurile alocate de la buget sunt cheltuiti nejustificat, unele institutii inca mai au in dotare mobilierul utilizat la inceputuri.
Desi uitate de autoritatile locale si sarite cand venea vorba de renovari, dovada fiind cazurile din peninsula, unele soldate chiar cu pierderi de vieti umane, o buna parte a cladirilor vechi din municipiul Constanta continua sa adaposteasca sub cupolele obosite de trecerea anilor, si o parte din mobilierul initial.
Acesta este, de exemplu, cazul Colegiului National „Mircea cel Batran" si al Inspectoratului Scolar Judetean Constanta, care, impreuna, cu Teatrul National „Ovidius" impart aceeasi cladire. Astfel, in holul de la intrarea in ISJ troneaza o casa de fier, vopsita in alb, care, la prima vedere, pare a fi o simpla piesa de mobilier pe care se aduna praful.
„Exista doua case de fier, inca de pe vremea primului director al liceului, Gheorghe Coriolan, realizate la Viena la inceputul secolului XX. Una dintre ele este inchisa in spatiu zidit, sub scara principala a colegiului, iar cealalta se afla pe holul Inspectoratului.
Exista si o povestioara legata de casa de bani aflata in dotarea ISJ, in care se spune ca pe vremea lui Carol I, directorul Gheorghe Coriolan a incercat sa-si salveze un secretar socialist de la moarte, ascunzand documentele incriminatorii in seif.
Documentele au fost insa descoperite si odata cu ele si secretarul condamnat", ne-a declarat Vasile Nicoara, dir
