Recent la redactia Jurnalului National a avut loc o masa rotunda la care au participat tineri cercetatori de la CNSAS si studenti la istorie si stiinte politice. A fost supusa dezbaterii problema numarului informatorilor Securitatii.

de CRISTINA DIAC, ILARION TIU SPECIAL Spre deosebire de celelalte tari foste comuniste, relatiile partid-servicii speciale au fost in Romania mai deosebite. Faptul ca din 1968 Ceausescu a subordonat Securitatea a condus la protejarea identitatii unora dintre cei care au facut politie politica.

MASA ROTUNDA. Tineri cercetatori, la o dezbatere despre traseul arhivelor Securitatii Recent, la redactia ziarului Jurnalul National, a avut loc o masa rotunda la care au participat cercetatori de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), studenti de la facultatile de istorie si stiinte politice si redactori ai ziarului. Am supus dezbaterii problema numarului informatorilor Securitatii, sansele pe care le mai avem astazi de identificare a acestora, profilul psihologic al informatorului si daca activitatea acestor oameni care au acceptat sa colaboreze cu regimul comunist mai intereseaza societatea romanesca in anul 2005, la 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Asupra acestor teme au fost invitati sa se pronunte Cristina Anisescu, Alina Ilinca si Silviu Moldovan, cercetatori din Serviciul Cercetare al CNSAS, autori ai unor studii care lumineaza macar in parte istoria unei institutii cunoscute si mai ales temute de toti romanii inainte de 1989: Departamentul Securitatii Statului sau mai pe scurt, Securitatea. Prezentam in cele ce urmeaza o selectie din interesantele discutii purtate.

"DOUA LA PREFECTURA…". O problema care a suscitat discutii si controverse in Romania postdecembrista a fost aceea a numarului informatorilor pe care ii avea Securitatea in 1989. Un