Lăsînd la o parte bucuria produsă de filmul lui Tarkovski, oferta în format VHS/DVD nu e prea bogată. Se găsesc noutăţi, fireşte, dar nu dintre cele mai bune. Oricum, merită să semnalez apariţia excelentelor documentare produse de Discovery pe casete video, la fel ca şi cea a unor filme vechi, dar clasice. Partea proastă e că, fiind cinefil împătimit, e posibil să le fi văzut deja. Aşa că mă voi cantona mai degrabă în zona actualului.
Un lungmetraj care nu e noutate video - datează din 2003 şi a apărut pe piaţă prin toamnă - , dar pe care nu
l-am putut găsi mai devreme, este Peştele cel mare, regizat de Tim Burton. Un cineast care are un talent aparte pentru poveşti fantastice (Beetlejuice, Edward Scissorhands şi ultimele filme, care mi se par ceva mai slăbuţe, vezi Planeta maimuţelor din 2001), dar care uneori uită de acest talent de dragul block-busterurilor: Batman şi Batman se întoarce. Acestea două au fost tratate partizan de critici care le-au accentuat partea politică: ambele vorbesc despre un bărbat alb, milionar (Batman alias Bruce Wayne) care se luptă cu personaje marginale (Pinguinul, criticat ca portretizare anti-semită şi femeia-pisică, suferind de un soi de feminism) care vor să cucerească puterea politică. Ce mai, e clar vorba de o clasă hegemonică, încrâncenată să-şi conserve privilegiile ameninţate de multi-culturalism. Doar e începutul anilor '90...
Şi în Peştele cel mare apar "ciudaţi" (freaks) care au probleme cu societatea. Sunt trataţi cu o oarecare înţelegere, dar rămân un soi de unelte pentru erou: el îi ajută, iar ei îi întorc favoarea.Scenariul după care lucrează Burton conţine o poveste despre o poveste. Foarte postmodern, nu? Păcat că Tod Solodz făcuse înainte un fil mult mai bun pe această temă... Oricum, la Burton, "povestaşul" e un bătrân fost comis-voiajor, interpretat de veteranul Albert Fin