Obiceiurile si credintele legate de ouale incondeiate sau inrosite sunt practic nelimitate ca semnificatie si varietate zonala. In mentalitatea arhaica, ouale de Pasti sau cojile acestora pot aduce frumusete si sanatate, belsug si rod bogat, sa lege si sa indeparteze oameni, sa grabeasca maritisul fetelor.

de OANA VATASELU PASTI ENIGMA. Oul a sintetizat misterul Creatiunii Izvoarele istorice si arheologice certe atesta cu multe secole inainte de Hristos obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori sezoniere. Aparitia frecventa a oului, in special a oului colorat, in ceremoniile antice se bazeaza pe conceptiile lor cosmogonice care compara Universul cu oul generator de viata.

Prezenta la toate popoarele antice, imaginea oului a fost preluata ulterior de crestinism, oul colorat si impodobit fiind simbolul Mantuitorului care paraseste mormantul si se intoarce la viata. Referindu-se la semnificatia oului de Pasti si la legatura mistica cu natura, Mircea Eliade aprecia: "Pentru crestinismul arhaic Cosmosul participa la drama divina, dupa cum sufletul omului este insetat de mantuire, tot asa natura intreaga geme si suspina asteptand Invierea".

Dupa milenii de evolutie a credintelor si ideilor religioase, romanii inrosesc si incondeiaza oua primavara la sarbatoarea centrala a calendarului festiv: Pastile. Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul Paresimilor, ziua de miercuri din mijlocul Postului Mare, este gatit in Saptamana Patimilor si mancat sacramental in ziua de Pasti. Exista credinta ca cei care ciocnesc oua de Pasti se intalnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va manca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Oul este purtator de molima: "nu se dau oua imprumut din cuibar, ca mor gainile de boala" (Pamfile