FANFARA Cine slujea regalitatea se putea considera, uneori, un om norocos. Mandria de a-si servi regele era pentru multi tineri soldati un fel de hrana sufleteasca. Nu era putin lucru sa te priveasca protipendada vechiului Bucuresti cum defilai in uniforma, avand in fata copia fidela a lui Mihai Viteazul. de COSTIN ANGHEL Mascota Regimentului VI "Mihai Viteazul" avea menirea de a starni in inima oamenilor sentimente de iubire de tara si patriotism Nicolae Dumitrescu a fost soldat in regimentul de garda al Palatului Regal si mai apoi politist in slujba regalitatii. Datorita acestui lucru s-a simtit implinit, dar comunistii i-au ucis sentimentul de implinire cu cinci ani de munca silnica si zeama de subprodus la Canal, la Poarta Alba. Singura lui vina era aceea de a fi slujit in Politia regilor Romaniei.
DRUMUL CEREMONIAL. Tanarul, pe atunci, Nicolae Dumitrescu era in anii â30 soldat in Regimentul de Garda VI "Mihai Viteazul". Avea doua misiuni importante, canta in fanfara regimentului si facea de garda la Palatul Regal. Regimentul lui Nicolae avea sediul pe Uranus, unde este acum Casa Poporului. Din trei in trei zile, soldatilor din regimentul "Mihai Viteazul" le venea randul sa faca de garda. Aceasta misiune, pe langa rolul ei de protectie a membrilor familiei regale, avea si un rol... emotiv. "Cand trebuia sa mergem la Palat, mergeam cu fanfara in fata, treceam prin fata Liceului Lazar, pe Regina Elisabeta, Calea Victoriei si apoi la Palat, unde faceam schimbul de garda, in fapt o miniceremonie cu reguli stricte", povesteste Nicolae. Tanarul era un bun muzicant si fusese cooptat in fanfara, canta la lira. Erau 120 de soldati muzicanti. "Cand trecea fanfara, se opreau toti la trotuar. In fata noastra mergeau opt copii de trupa cu niste tobe mici. Unul dintre cei opt este clarinetistul Octavian Popa de la Filarmonica, avea 13 ani atunci", isi aminte