Cind nu mai au din ce sa traiasca, nobilii scapatati vind lucrurile de pret ale familiei. Natiunile fac acelasi lucru cu istoria lor. Prin aceasta lentila am putea privi inapoi la grandioasa aniversare a 60 de ani de la victoria asupra nazismului.
Cind nu mai au din ce sa traiasca, nobilii scapatati vind lucrurile de pret ale familiei. Natiunile fac acelasi lucru cu istoria lor. Prin aceasta lentila am putea privi inapoi la grandioasa aniversare a 60 de ani de la victoria asupra nazismului. Eliberarea popoarelor de catre soldatii sovietici, in cel de-al doilea razboi mondial, reprezinta la ora actuala cel mai important produs simbolic de export al batrinei Rusii. Marii lideri ai lumii au inteles asta si au privit plini de bunavointa spectacolul de epoca din Piata Rosie. George Bush a avut chiar eleganta sa admita caracterul nedrept al intelegerii de la Yalta.
Dar citiva dintre cei mici s-au revoltat. Pentru ei, Ziua Victoriei este doar inceputul simbolic al ocupatiei sovietice. Estonienii si lituanienii nici macar n-au vrut sa vina la Moscova. Iar presedintele polonez Kwasniewski nu a pierdut prilejul de a reaminti Rusiei represaliile staliniste si masacrul de la Katyn.
Semnalele reci dinspre Nord au contrastat cu declaratia de curtuoazie a lui Traian Basescu. Mai mult, in timp ce presedintele polonez trimitea sageti spre Rusia, a trebuit sa acceptam ca Regele Mihai era decorat, de Vladimir Putin, in rind cu generalul Jaruzelski, omul care a instaurat legea martiala in Polonia. Puteau liderii romani - cel institutional si cel care asigura simbolica legatura cu trecutul - sa se comporte altfel? Desigur ca o atitudine de repros fata de ocupatia sovietica ar fi stirnit in Romania valuri de emotie si, mai mult ca sigur, de aprobare.
Dar nici Basescu, nici Regele Mihai nu puteau proceda astfel. In primul rind pentru ca o asemenea atitudi
