- Istoric - nr. 92 / 12 Mai, 2005 N-am spune ca brosura CUM SA MAGHIARIZAM NUMELE DE FAMILIE sufera prin rigurozitate si printr-o organizare logica. De aceea, desi vom urma succesiunea sectiunilor din text, trebuie sa facem o precizare: initial _ se pare _ Societatea Centrala de Maghiarizarea Numelui a avut in vedere mai cu seama reprezentantii suprastructurii sociale (functionari, intelectuali, mosieri, medici etc.), pentru ca in curand scopul ei sa devina "Declansarea unei actiuni sociale masive, in intreaga tara, pentru maghiarizarea numelor cu accent strain si raspandirea in provincie a acestui proces, prin crearea filialelor menite sa ajute la maghiarizarea numelui" (pct. 1 din Statutul Societatii, p. 24). Cu aceasta precizare, sa urmarim afirmatiile din prima sectiune, intitulata NUMELE MAGHIAR. Ea debuteaza cu o adevarata blasfemie, intrucat schimbarea numelui de familie (benevola, interesata economic, social sau/si politic sau prin constrangere) nu numai ca este comparata cu botezul, dar este considerata drept superioara acestuia, iar ca argument in sprijinul deznationalizarii este adusa… etica! Reproducem primul alineat: "Asa cum, prin botez, crestinul devine membru al comunitatii crestine, tot asa, prin maghiarizarea numelui de familie, prin botez national, cel cu nume strain este primit in societatea maghiara, in randurile adevaratilor fii ai natiunii. Acest botez, acest crez este, din punct de vedere social si national, mult mai important decat botezul religios, care nu da decat un prenume si aduce adepti numai religiei, pe cand maghiarizarea numelui de familie il face maghiar si astfel ne mareste increderea reciproca si ne face egali intreolalta, maghiarizarea numelui avand, prin urmare, un mare rol etic in consolidarea si unificarea natiunii noastre" (subl. noastre _ pag. 3). Pentru Telkes Simon "numele maghiar (adoptat si de cetatenii de alte etni