De curand s-au implinit 410 ani de la nasterea domnitorului muntean Matei Basarab (1588-1654). Descendent al boierilor Craiovesti, ruda cu Neagoe Basarab si urmasul la tronul lui Radu Ilies, Matei Basarab isi incepe domnia in anul 1621, in cadrul unei miscari impotriva grecilor, initiata de Craiovesti, spune prof. dr. Cezar Vasiliu, intr-una dintre lucrarile sale.

de LORETA POPA UMBRELE TRECUTULUI Tablou votiv reprezentandu-i pe Matei Basarab si Doamna Elena Primii ani de domnie ai lui Matei Basarab au fost ani de aparare a tronului fata de veleitatile de cucerire ale lui Vasile Lupu, domnul Moldovei (1634-1653), care voia ca domn in Muntenia pe fiul sau, Ioan. Prima expeditie impotriva lui Matei a avut loc in anul 1637 si da castig de cauza muntenilor, ajutati si de o oaste transilvaneana a lui Gheorghe Rakoczy I, cu care Matei Basarab incheiase o alianta inca din anul 1635. Fratie. A doua incercare a lui Vasile Lupu de a cuceri tronul muntean are loc doi ani mai tarziu, in 1639, dar este din nou invins de Matei Basarab in luptele de la Ojogeni si Nenisori, judetul Ilfov. Dupa aceasta infrangere, relatiile dintre cei doi domni devin fratesti si, ca semn de pace si buna vointa, fiecare zideste o biserica in tara celuilalt; astfel, Matei Basarab inalta Manastirea Soveja din judetul Vrancea, iar Vasile Lupu reface biserica Stelea din Targoviste. Victorii. Pacea dintre cei doi domnitori a durat zece ani, mai precis pana in 1652, an in care Vasile isi casatoreste fata, Ruxandra, cu Timus Hmielnitki, fiul hatmanului Bogdan al cazacilor. Intuind primejdia, Matei Basarab, aliat cu Gheorghe Rakoczy II al Transilvaniei, ajuta cu oaste pe logofatul moldovean Gheorghe Stefan in incercarea acestuia de a-l inlatura pe domnitorul Vasile Lupu. Surprins, acesta din urma fuge la Hotin, apoi trece Nistrul dupa ajutor. Cazacii lui Timus resping oastea moldoveana si trec