Vasile Bercan, om a carui ultima ocupatie cunoscuta este cea de secretar de stat la Transporturi, a avut nesperata onoare sa devina celebru intr-un mod care, din pacate, l-a umplut de amaraciune. de VICTOR CIUTACU Scurta lui cariera ministeriala s-a sfarsit la fel de brusc pe cum a si inceput. Premierul, intransigent nevoie mare, l-a destituit din functie pe bietul om pentru o infractiune grava in opinia unui lider de partid liberal: delictul de gandire. Nu-l cunosc pe Vasile Bercan. Mi-e la fel de cunoscut ca imensa majoritate a celor ajunsi ministri sau secretari de stat in actualul Guvern. Probabil, daca tacea filozofic, auzeam de el numai in cazul in care ar fi comis ceva. Acest om mi-a devenit insa brusc simpatic dupa ce s-a declarat public surprins de declaratiile lui Tariceanu privind ruperea unilaterala a contractului dintre Guvernul Romaniei si compania americana Bechtel.

Tot ce pot spune in acest moment este ca acel contract, cu Bechtel, deocamdata nu este anulat. Se deruleaza si sunt discutii pentru continuarea lui. Acestea sunt spusele care l-au infuriat pe primul dintre ministrii tarii. Ce e incorect intr-o declaratie cat se poate de logica si acoperita de bun-simt? Absolut nimic, dar domnului Tariceanu ii sare suspect de repede mustarul si nu mai suporta sa fie contrazis. La ce reactie a avut cand cu sinistratii carora n-avea bani, timp si chef sa le faca hotel, sincer, ma bucur ca nu i-a dat si un cap in gura lui Bercan inainte sa-l dea afara pentru incalcarea disciplinei in cadrul Executivului. Disciplina guvernamentala e sinonima cu nerespectarea unui contract? Daca da, mi-e teama ca domnul Tariceanu, seful Cabinetului omonim, si-a gresit atat vocatia (businessman), cat si partidul (liberal). Daca a tacea malc in fata ineptiilor debitate fara incetare inseamna a fi un monument al disciplinei, in acest caz, Emil Boc si Marko Bela, care